Andante

Cu caietul sub braț, mă întorceam la birou per pedes taman când cuptorul Africii se deschisese și își mesteca mocnind tăciunii în spuză, după ce constatasem că am înaintat aproape insesizabil cu lucrul de-dus-la-bun-sfârșit, când, un fluierat de bărbat venind din față mă făcu să îmi ridic ochelarii de soare pe cap (da, știu că nu acolo le e locul) și să-l privesc pentru câteva secunde. Era la brațul unei femei cam de aceeași vârstă cu a lui. Doi străini nu numai îmbrăcați ca de vacanță, ci și având un aer așijderea, veneau pe centru în drumul lor spre hotel, iar el fluiera, fără grijă, un cântec. Nu unul oarecare, ci unul cunoscut. Și m-am pomenit și eu molipsită și-am început să fredonez în minte cântecul; nu mi l-am amintit instantaneu, numai la vreo două minute după ce trecusem de ei. Odată, într-o noapte de vară, olandezii zburători fluierau veseli în gașcă pentru că băuseră câteva halbe de bere românească…ori acum erau doar ei doi singuri, într-o lume nouă uitată de lume, iar el nu se sfia să fluiere… Era un cântec al formației Abba, pe care o să-l postez, poate, într-o seară cu lună plină. Acum, unul mai „nimerit” momentului:

Advertisements
This entry was posted in Uncategorized and tagged . Bookmark the permalink.

One Response to Andante

  1. Iosif says:

    Merci pour ces prémieres amours,ou les souvenirs d’enfance.J’ai toujours cette musique dans la tête.
    O duminica si o saptamâna superba,draga Pathy !

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s