Irene Papas

irene papas

Irene Papas (Irini Lelekou, Ειρήνη Λελέκου) – actriță greacă, s-a născut la 3 septembrie 1926, în Chiliomodi din Corint. Ambii părinți au fost profesori. Și-a făcut studiile de artă dramatică din Atena. S-a căsătorit cu regizorul Alkis Papas la 17 ani, dar mariajul nu a durat decât patru ani. A avut o relație cu actorul Marlon Brando, lucru admis abia după moartea acestuia. Și-a ținut viața personală departe de ecran. A avut o carieră bogată, făcându-și apariția în 85 de filme, de-a lungul a 55 de ani. Descoperită de marele regizor american de origine greacă Elia Kazan, a debutat pe ecran în 1950 (unii spun mai curând, știindu-se că începuse de ani buni să joace în teatru) cu „Îngeri pierduți“. În 1951 apare în „Nekri politeia” (Orașul mort) al lui Eliades; la scurt timp a filmat în Italia și S. U. A.: a jucat cu Gina Lollobrigida în „Infidele“ (1953) de Amario Monicelli, iar un an mai târziu a jucat cu Sophia Loren, în „Attila“ de Pietro Francisci. În anul următor primește rolul Faidiei în „Teodora, împărăteasa Bizanțului” (1954).

Cunoscută pentru remarcabilele interpretări ale tragediilor antice pe scena teatrului grec. Cu Cacoyannis continuă să interpreteze rolurile mitice în „Antigona“ (1961) și „Electra“ (1962). Se poate afirma că anul 1961 i-a adus celebritatea pe plan internațional, pentru filmul „Tunurile din Navarone”, cunoscând ascensiunea și cu rolul văduvei din filmul „Zorba grecul”, în ambele filme avându-l partener pe Antony Quinn. Întoarsă  în Italia, regizorul Franco Rossi îi încredințează rolul Penelopei pentru serialul de televiziune „Aventurile lui Ulise“ (1967) și „Odiseea“ (1969) ” și rolul Elenei în „Troienele” (1971) alături de Katherine Hepburn; o joacă apoi și pe Clitemnestra în „Iphigenia“ (1977).  În 1976, ea a jucat în filmul Mesajul. Ultimele ei apariții în film au fost în Mandolina căpitanului Corelli (2001) și Un film vorbit (2004) al regretatului regizor portughez Manoel de Oliveira, cu care era prietenă. De altfel, s-a și retras în Portugalia.

Irene Papas nu a impresionat doar prin jocul actoricesc, ci şi datorită calităţilor vocale, înregistrând albume împreună cu Vanghelis, de exemplu Odes, album alcătuit în 1979, iar Rapsodies in 1986. De ziua ei, m-am oprit însă la interpretarea ei în greacă, din Cântarea Cântărilor – Άσμα Ασμάτων:

 

Advertisements
This entry was posted in Aniversări and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.

4 Responses to Irene Papas

  1. Iosif says:

    Vesnic sa traiesti,Irene…
    Si orisicând ne-om întâlni,
    Sa depanam povesti eterne,
    Stiind ca doar murind…
    …etern noi vom trai .

    Like

  2. Iosif says:

    Exista oameni minunati,
    Ce daruiesc fara sa ceara.
    Caci au primit si sunt bogati
    Ofera autentice valori…
    …dar sunt uitati,lasati ..afara.

    Like

  3. pathtomysoul says:

    Acei oameni, fii tu sigur, că nu vor fi uitați, numai aparent sau poate pentru scurt timp! Mulțumesc, Iosif!

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s